0
Alegerea puterii unei centrale pe peleti trebuie facuta in functie de necesarul termic al cladirii, nu doar dupa suprafata acesteia. Doua case cu aceeasi suprafata pot avea necesare de incalzire foarte diferite in functie de izolatie, ferestre, volum interior, temperaturile exterioare de calcul si modul in care este utilizata cladirea.
O centrala subdimensionata poate avea dificultati in acoperirea necesarului termic in perioadele foarte reci si poate functiona perioade lungi la sarcina ridicata. O centrala supradimensionata poate avea, la randul ei, un regim de functionare nefavorabil, in special daca puterea minima de modulare ramane prea mare fata de necesarul real al locuintei.
La centralele pe peleti nu trebuie analizata numai puterea maxima. Domeniul de modulare, puterea minima, volumul instalatiei, existenta unui puffer si modul de preparare a apei calde menajere pot influenta comportamentul sistemului in exploatare.
Una dintre cele mai raspandite metode de orientare este estimarea necesarului termic in functie de numarul de metri patrati. Aceasta metoda poate fi folosita pentru o prima aproximare, dar nu trebuie confundata cu un calcul de dimensionare.
Prezentarea initiala foloseste regula de aproximativ 100 W/m² si formula suprafata impartita la 10. Aplicata automat, aceasta regula poate conduce la rezultate gresite.
Necesarul termic este determinat de pierderile de caldura ale cladirii. Acestea apar prin pereti exteriori, ferestre, acoperis, pardoseala si alte elemente ale anvelopei, dar si prin ventilatie si infiltratiile de aer.
Prin urmare, o casa de 200 m² nu are automat nevoie de o centrala de 20 kW. Puterea necesara poate fi diferita in functie de caracteristicile reale ale constructiei.
Pentru o dimensionare tehnica trebuie estimat necesarul de incalzire al cladirii in conditiile exterioare relevante pentru zona in care se afla aceasta.
Calculul ia in considerare diferentele dintre temperatura interioara dorita si temperatura exterioara de calcul, caracteristicile termice ale elementelor constructiei, suprafetele prin care se pierde caldura si pierderile asociate schimbului de aer.
Rezultatul exprima puterea termica necesara pentru mentinerea temperaturii interioare in conditiile pentru care a fost realizat calculul. Acesta reprezinta o baza mult mai buna pentru alegerea centralei decat o regula generala exprimata in W/m².
Calitatea anvelopei cladirii este unul dintre principalii factori care influenteaza necesarul termic. O locuinta bine izolata pierde mai putina energie prin pereti, acoperis si pardoseala decat o cladire cu o anvelopa slab performanta.
Ferestrele au, de asemenea, un rol important. Conteaza suprafata vitrata, caracteristicile tamplariei si geamului, etanseitatea si pozitionarea acestora, nu simpla clasificare a unei locuinte drept veche sau noua.
Prezentarea initiala propune cresterea puterii cu 20-30% pentru o casa slab izolata si reducerea acesteia cu 10-15% pentru una bine izolata. Aceste procente nu trebuie aplicate ca reguli universale. Diferenta reala poate fi mai mica sau mult mai mare, in functie de cladire.
Anul constructiei poate oferi un indiciu, dar nu este suficient pentru dimensionarea centralei. O casa veche poate fi reabilitata termic, iar o cladire mai recenta poate avea caracteristici diferite fata de ceea ce sugereaza anul construirii.
Este mai relevant sa verifici efectiv izolatia peretilor si acoperisului, ferestrele, pardoseala, etanseitatea si eventualele lucrari de renovare energetica realizate asupra cladirii.
Daca exista un certificat de performanta energetica, un audit energetic sau un calcul al necesarului termic, aceste documente pot furniza informatii mai utile decat estimarea exclusiv dupa suprafata si vechimea casei.
Doua locuinte cu aceeasi suprafata utila pot avea volume interioare diferite. O casa cu tavane inalte, casa scarii deschisa sau spatii pe mai multe niveluri nu trebuie tratata automat la fel ca o locuinta cu aceeasi suprafata si inaltime interioara mai mica.
Geometria cladirii influenteaza si ea pierderile. Conteaza suprafata totala a elementelor aflate in contact cu exteriorul sau cu spatii neincalzite, nu simplul numar de camere ori o estimare generala a numarului de pereti exteriori.
Dimensionarea trebuie sa tina cont de conditiile climatice ale amplasamentului. Aceeasi cladire poate avea un necesar maxim de incalzire diferit daca este amplasata intr-o regiune cu ierni mai blande sau intr-o zona in care temperaturile exterioare de calcul sunt mai scazute.
Nu este suficient sa compari doua orase si sa adaugi arbitrar un anumit procent la puterea centralei. Pentru o evaluare corecta trebuie utilizate conditiile de calcul corespunzatoare amplasamentului si caracteristicile concrete ale cladirii.
Necesarul termic depinde si de temperatura pe care doresti sa o mentii in interior. Cu cat diferenta dintre temperatura interioara si cea exterioara este mai mare, cu atat pierderile de caldura cresc.
De aceea, temperatura de confort utilizata in calcul trebuie stabilita realist. Dimensionarea unei centrale nu trebuie facuta presupunand automat aceleasi conditii de utilizare pentru toate locuintele.
La alegerea unei centrale pe peleti trebuie analizata atat puterea maxima, cat si modul in care echipamentul isi poate adapta puterea la necesarul real al locuintei.
Necesarul maxim de incalzire apare doar in anumite conditii exterioare. In mare parte din sezonul rece, cladirea solicita o putere mai mica. Din acest motiv, comportamentul centralei la sarcina partiala este important pentru functionarea sistemului.
O centrala capabila sa moduleze puterea intr-un domeniu adecvat poate adapta mai bine productia de energie la cererea instalatiei. Daca puterea minima este prea mare fata de necesarul cladirii in perioadele mai blande, centrala poate ajunge mai repede la temperatura setata si poate intra mai frecvent in cicluri de oprire si repornire.
Compararea centralelor numai dupa valoarea maxima in kW poate ascunde diferente importante intre echipamente. Doua centrale cu aceeasi putere nominala pot avea domenii de modulare diferite.
Puterea minima indica nivelul pana la care centrala isi poate reduce productia termica atunci cand necesarul instalatiei scade. O valoare potrivita pentru cladirea respectiva poate contribui la perioade mai lungi si mai stabile de functionare.
Acest criteriu devine important mai ales in perioadele de tranzitie, cand temperaturile exterioare sunt moderate si necesarul termic al casei este mult mai mic decat cel pentru care a fost calculata puterea maxima.
Alegerea unei centrale considerabil mai puternice decat necesarul termic nu ofera automat mai mult confort. Daca echipamentul nu isi poate reduce suficient puterea, energia produsa poate depasi cererea instalatiei.
In functie de centrala, automatizare si configuratia hidraulica, acest dezechilibru poate conduce la cicluri de functionare mai scurte, opriri si reaprinderi mai frecvente sau la necesitatea gestionarii surplusului de energie printr-un volum de acumulare adecvat.
La un echipament pe peleti, pornirea si oprirea nu trebuie privite exact ca la o centrala electrica. Aprinderea, stabilizarea arderii si oprirea sunt procese distincte, iar functionarea sistemului trebuie analizata tinand cont de caracteristicile specifice ale arzatorului si de automatizarea producatorului.
O centrala cu o putere maxima mai mica decat necesarul termic calculat al cladirii poate sa nu poata acoperi integral pierderile de caldura in conditiile exterioare pentru care a fost dimensionata instalatia.
In asemenea situatii, echipamentul poate functiona perioade lungi la putere ridicata fara ca locuinta sa ajunga sau sa ramana la temperatura interioara dorita.
De aceea, obiectivul nu este alegerea celei mai mici centrale disponibile si nici adaugarea unei rezerve arbitrare foarte mari, ci selectarea unui echipament al carui domeniu de functionare corespunde necesarului real al cladirii.
Prezentarea initiala recomanda ca, in caz de incertitudine, puterea sa fie rotunjita in sus. Aceasta abordare trebuie folosita cu prudenta. O rezerva de putere nu trebuie stabilita arbitrar si nu trebuie folosita pentru a compensa un calcul insuficient.
Daca necesarul termic a fost determinat corect, alegerea centralei se face raportand rezultatul la puterile si domeniile de modulare disponibile. Diferenta dintre necesarul calculat si puterea nominala a modelului ales trebuie analizata impreuna cu puterea minima si configuratia instalatiei.
O marja justificata poate exista in anumite proiecte, dar valoarea acesteia trebuie stabilita in functie de conditiile concrete ale sistemului, nu prin aplicarea automata a unui procent.
Pufferul este un rezervor de acumulare care poate stoca temporar energia termica produsa de centrala si o poate furniza ulterior instalatiei de incalzire.
Intr-o instalatie cu centrala pe peleti, necesitatea si dimensionarea pufferului depind de caracteristicile centralei, domeniul de modulare, volumul de apa al instalatiei, automatizare, schema hidraulica si cerintele producatorului.
Un puffer poate contribui la separarea productiei de energie de consumul instantaneu al cladirii si poate oferi centralei perioade de functionare mai stabile in anumite configuratii.
Totusi, pufferul nu trebuie folosit ca justificare pentru alegerea intentionata a unei centrale mult supradimensionate. Generatorul termic si rezervorul de acumulare trebuie dimensionate ca parti ale aceluiasi sistem.
Tipul emitatoarelor de caldura influenteaza temperaturile de functionare ale instalatiei, dar necesarul termic al cladirii ramane determinat in primul rand de pierderile acesteia.
Radiatoarele si incalzirea in pardoseala pot necesita regimuri diferite de temperatura si debit. Centrala si schema hidraulica trebuie sa poata furniza energia necesara in conditiile de functionare ale sistemului de distributie.
In cazul incalzirii in pardoseala, trebuie acordata atentie controlului temperaturii agentului termic si modului in care circuitul este integrat cu centrala si eventualul puffer.
Prezentarea initiala afirma ca puterea centralei pe peleti trebuie dimensionata numai pentru incalzire si ca prepararea apei calde nu influenteaza necesarul de putere. Aceasta afirmatie este prea generala.
Daca centrala pe peleti este utilizata si pentru incalzirea unui boiler de apa calda menajera, trebuie analizate volumul boilerului, temperatura apei, consumul estimat, timpul dorit pentru reincalzire si modul in care automatizarea acorda prioritate prepararii apei calde.
In anumite instalatii, prepararea apei calde poate fi gestionata separat sau in perioade in care necesarul de incalzire este redus. In altele, cererea de apa calda menajera trebuie luata in calcul la proiectarea sistemului.
Prin urmare, nu trebuie adaugata automat o anumita putere pentru apa calda, dar nici ignorata aceasta functie atunci cand centrala o deserveste.
Alegerea centralei nu se termina la valoarea puterii termice. Sistemul de evacuare a gazelor de ardere trebuie realizat conform cerintelor producatorului echipamentului si conditiilor instalatiei.
Diametrul, inaltimea, configuratia si tirajul cosului nu trebuie stabilite numai dupa suprafata casei sau dupa o regula generala. Acestea trebuie corelate cu caracteristicile centralei si cu documentatia tehnica a acesteia.
Daca un calcul indica un necesar termic al cladirii de o anumita valoare, aceasta nu inseamna ca trebuie cautata mecanic o centrala pe a carei eticheta apare exact acelasi numar.
Trebuie analizate puterea utila furnizata apei, domeniul de modulare al modelului, conditiile in care sunt declarate valorile, cerintele producatorului si modul in care centrala va fi integrata in instalatie.
Dimensionarea corecta inseamna corelarea necesarului cladirii cu caracteristicile reale ale echipamentului, nu simpla asociere dintre numarul de metri patrati si o valoare in kW.
Daca inlocuiesti o centrala existenta cu una pe peleti, puterea vechiului echipament poate oferi informatii utile, dar nu trebuie preluata automat pentru noua centrala.
O centrala existenta poate fi supradimensionata, iar intre timp cladirea poate fi fost izolata, ferestrele pot fi fost schimbate sau instalatia poate fi fost modificata. In toate aceste situatii, necesarul termic actual poate fi diferit de cel luat in considerare la alegerea vechiului echipament.
Inainte de inlocuire este util sa analizezi comportamentul instalatiei actuale: cat de usor mentine temperatura interioara in zilele reci, cat timp functioneaza generatorul termic si daca au fost realizate lucrari care au modificat performanta energetica a cladirii.
O greseala frecventa este alegerea unei centrale pe peleti cu aceeasi putere nominala ca vechea centrala pe lemne, gaz sau alt combustibil, fara recalcularea necesarului termic.
Daca vechea centrala are 30 kW, aceasta valoare nu demonstreaza ca locuinta necesita 30 kW pentru incalzire. Echipamentul poate sa fi fost ales cu o rezerva mare de putere sau dupa reguli de dimensionare diferite.
Puterea noului echipament trebuie raportata la necesarul actual al cladirii si la caracteristicile instalatiei in care urmeaza sa functioneze.
Istoricul consumului poate fi util pentru evaluarea energetica a unei locuinte, mai ales daca sunt cunoscute perioadele de utilizare, temperaturile interioare mentinute, randamentul aproximativ al vechiului sistem si conditiile climatice.
Totusi, simpla informatie ca intr-un sezon au fost consumate o anumita cantitate de lemne, gaz sau alt combustibil nu poate fi transformata direct intr-o putere de centrala fara alte date.
Consumul reprezinta energie utilizata pe o perioada de timp, in timp ce dimensionarea centralei trebuie sa acopere necesarul de putere al cladirii in conditiile de calcul. Sunt doua marimi legate intre ele, dar nu sunt echivalente.
O centrala de 20 kW nu consuma permanent combustibil ca si cum ar furniza 20 kW. Puterea solicitata variaza in functie de temperatura exterioara, pierderile cladirii, setarile instalatiei si necesarul instantaneu.
Consumul real de peleti depinde de energia termica necesara cladirii, caracteristicile combustibilului, eficienta echipamentului, regimul de functionare, prepararea apei calde menajere si pierderile sistemului.
Din acest motiv, nu este corect sa afirmi ca o anumita putere a centralei corespunde automat unui anumit consum lunar sau sezonier de peleti.
Dimensionarea corecta nu poate compensa utilizarea unui combustibil necorespunzator. Centrala trebuie alimentata cu tipul si calitatea de peleti specificate de producator.
Caracteristicile combustibilului pot influenta energia obtinuta, stabilitatea arderii, cantitatea de cenusa si necesarul de curatare. De aceea, estimarile de consum trebuie interpretate in raport cu combustibilul utilizat si cu specificatiile centralei.
Nu compara doua instalatii numai dupa numarul de kilograme sau saci de peleti consumati daca locuintele, centralele, temperaturile interioare si conditiile de utilizare sunt diferite.
Capacitatea rezervorului de peleti determina cantitatea de combustibil care poate fi stocata in echipament sau in sistemul de alimentare, nu necesarul termic al locuintei.
Un buncar mai mare poate reduce frecventa alimentarilor, dar nu face centrala mai puternica si nu reduce prin el insusi consumul de combustibil.
Autonomia reala depinde de capacitatea utila a rezervorului si de consumul centralei in conditiile concrete de functionare. In perioadele foarte reci, autonomia poate fi mai mica deoarece necesarul de energie al cladirii creste.
Puterea termica si eficienta sunt caracteristici diferite. Puterea arata capacitatea echipamentului de a furniza energie termica intr-un anumit interval de timp, in timp ce randamentul exprima relatia dintre energia utila obtinuta si energia furnizata prin combustibil in conditiile de testare declarate.
O centrala cu o putere nominala mai mare nu este automat mai eficienta. De asemenea, alegerea unui model cu randament declarat ridicat nu elimina necesitatea dimensionarii corecte.
Atunci cand compari centrale pe peleti, analizeaza separat puterea utila, domeniul de modulare, eficienta declarata, cerintele privind combustibilul si conditiile in care au fost determinate valorile din documentatia tehnica.
Daca intentionezi sa izolezi termic locuinta, sa schimbi ferestrele sau sa modernizezi anvelopa cladirii, este important sa iei in considerare aceste lucrari inainte de alegerea centralei.
O centrala dimensionata pentru pierderile unei case neizolate poate deveni supradimensionata dupa o renovare energetica importanta. Daca lucrarile sunt planificate in viitorul apropiat, dimensionarea trebuie analizata pentru configuratia in care cladirea va fi utilizata pe termen lung.
In asemenea situatii, domeniul de modulare al centralei devine si mai relevant, deoarece necesarul termic poate scadea dupa renovare.
Daca exista un proiect concret pentru extinderea suprafetei incalzite, necesarul termic al noilor spatii trebuie inclus in proiectarea instalatiei. Nu este insa recomandat sa alegi o centrala mult mai mare doar pentru posibilitatea ca, la un moment dat, casa sa fie extinsa.
O rezerva mare pentru o extindere ipotetica poate conduce la functionarea necorespunzatoare a centralei in configuratia actuala.
Daca extinderea este deja proiectata, necesarul termic poate fi calculat pentru cladirea finala si pot fi analizate solutii care sa functioneze corespunzator atat in configuratia initiala, cat si dupa extindere.
Prezentarea initiala recomanda intervale fixe precum 8-10 kW pentru 80-100 m², 15-18 kW pentru 150 m² si 20-24 kW pentru 200 m². Aceste valori nu trebuie prezentate drept recomandari generale de dimensionare.
O casa de 150 m² bine izolata si o casa de 150 m² cu pierderi termice mari pot necesita puteri substantial diferite. Acelasi lucru este valabil pentru apartamente, unde pozitia in cladire si suprafetele aflate in contact cu exteriorul pot modifica semnificativ necesarul termic.
Suprafata poate fi folosita pentru o estimare preliminara si pentru orientarea initiala intre gamele de produse, dar alegerea finala trebuie facuta dupa o evaluare mai completa.
Regula de 100 W/m² poate aparea in estimari rapide, dar nu reprezinta o valoare universala pentru locuintele din Romania. Aplicarea ei fara analiza cladirii poate conduce atat la supradimensionare, cat si la subdimensionare.
In loc sa pornesti de la ideea ca fiecare metru patrat necesita aceeasi putere, analizeaza pierderile reale ale constructiei si conditiile in care centrala trebuie sa asigure confortul termic.
Calcularea pierderilor termice pentru fiecare incapere este utila nu doar pentru alegerea generatorului, ci si pentru verificarea sistemului de distributie a caldurii.
Astfel poate fi verificat daca radiatoarele sau circuitele de incalzire in pardoseala pot furniza energia necesara fiecarei incaperi la temperaturile de functionare proiectate.
Puterea centralei si dimensionarea emitatoarelor sunt legate prin aceeasi cerere termica a cladirii, dar trebuie verificate separat. O centrala corect dimensionata nu poate compensa un radiator insuficient dimensionat intr-o anumita camera.
Pentru o estimare initiala poti folosi suprafata, volumul, nivelul de izolatie si zona climatica. Pentru alegerea finala a unei centrale pe peleti, un calcul al pierderilor de caldura ofera insa o baza tehnica mai solida.
Dupa determinarea necesarului trebuie analizate modelele disponibile si, in special, puterea utila maxima, puterea minima, domeniul de modulare si cerintele producatorului privind instalarea.
Abia apoi pot fi evaluate corect componente precum pufferul, boilerul pentru apa calda menajera, pompele si restul schemei hidraulice.
Alegerea poate fi organizata in doua etape. Mai intai determini necesarul termic al cladirii, apoi compari acest necesar cu caracteristicile reale ale centralelor disponibile.
Nu porni direct de la intrebarea „ce centrala imi trebuie pentru 150 m²?”. Intrebarea corecta este ce pierderi termice are cladirea si ce echipament poate acoperi aceste pierderi, functionand in acelasi timp eficient atunci cand necesarul de caldura scade.
Aceasta abordare reduce riscul alegerii unei centrale prea mari doar pentru ca suprafata casei a fost asociata cu o anumita valoare standard in kW.
Noteaza suprafata efectiv incalzita si inaltimea incaperilor. Nu include automat garaje, poduri, beciuri sau alte spatii care nu vor fi mentinute la temperatura interioara de calcul.
Daca locuinta are tavane inalte, casa scarii deschisa sau diferente importante de inaltime intre incaperi, volumul interior devine o informatie relevanta pentru evaluarea cladirii.
Verifica izolatia peretilor exteriori, acoperisului si pardoselii, precum si caracteristicile ferestrelor si usilor exterioare. Conteaza si eventualele punti termice, infiltratii de aer sau spatii neincalzite aflate in contact cu zonele incalzite.
Nu clasifica locuinta doar ca „bine izolata” sau „slab izolata” daca sunt disponibile informatii mai precise. Grosimea si tipul izolatiei, caracteristicile tamplariei si structura elementelor de constructie permit o evaluare mai buna.
Calculul trebuie raportat la conditiile climatice corespunzatoare zonei in care se afla locuinta. Temperatura exterioara utilizata pentru dimensionare influenteaza direct diferenta de temperatura pentru care trebuie evaluate pierderile de caldura.
De aceea, doua cladiri identice amplasate in regiuni diferite nu trebuie presupuse automat ca au acelasi necesar maxim de incalzire.
Temperaturile interioare utilizate in calcul trebuie sa corespunda modului real in care vor fi folosite incaperile. Diferenta dintre temperatura interioara si cea exterioara influenteaza pierderile de caldura.
Daca anumite zone ale cladirii vor fi mentinute la temperaturi diferite, acest lucru poate fi luat in considerare intr-un calcul realizat pe incaperi.
Pe baza caracteristicilor cladirii se determina pierderile de caldura prin elementele de constructie si prin schimbul de aer. Rezultatul permite estimarea puterii necesare pentru mentinerea temperaturilor interioare in conditiile de calcul.
Pentru o orientare initiala pot fi utilizate estimari simplificate. Pentru alegerea finala a centralei, in special in cazul unei locuinte mari, slab izolate sau cu geometrie complexa, este preferabil un calcul al necesarului termic realizat pe baza datelor reale ale cladirii.
Dupa ce cunosti necesarul termic, poti selecta gama de putere potrivita. Verifica puterea utila declarata de producator si conditiile in care aceasta este disponibila.
Nu este necesar ca valoarea inscrisa pe centrala sa fie identica matematic cu rezultatul calculului. Modelele sunt disponibile in trepte de putere, iar alegerea trebuie facuta dintre variantele existente, tinand cont de intregul domeniu de functionare.
Acesta este unul dintre criteriile usor de omis atunci cand sunt comparate centrale pe peleti. O centrala trebuie sa poata functiona corespunzator nu doar in zilele cele mai reci, ci si atunci cand locuinta solicita mult mai putina energie.
Compara puterea minima de functionare sau domeniul de modulare declarat de producator. Cu cat caracteristicile centralei sunt mai bine adaptate variatiei necesarului termic al cladirii, cu atat sistemul poate gestiona mai bine perioadele cu sarcina partiala.
Nu exista o regula universala conform careia orice centrala pe peleti trebuie sau nu trebuie conectata la un puffer. Cerintele pot varia in functie de constructia echipamentului, automatizare, domeniul de modulare si schema instalatiei.
Consulta documentatia tehnica a modelului ales. Daca este prevazut un volum minim de apa sau un anumit volum de acumulare, aceste cerinte trebuie integrate in proiectarea sistemului.
Daca se utilizeaza un puffer, volumul acestuia trebuie dimensionat pentru instalatia concreta si nu ales arbitrar doar dupa puterea nominala a centralei.
Daca centrala va incalzi si un boiler pentru apa calda menajera, include aceasta functie in analiza sistemului. Verifica volumul boilerului, necesarul de apa calda, timpul de reincalzire dorit si modul in care automatizarea centralei gestioneaza aceasta cerere.
Daca apa calda este produsa printr-un sistem independent, aceasta sarcina nu trebuie atribuita centralei pe peleti.
Puterea centralei trebuie corelata cu instalatia care transporta si distribuie energia. Radiatoarele, incalzirea in pardoseala, pompele, conductele, vanele si eventualul puffer trebuie sa formeze un sistem hidraulic compatibil.
Un generator dimensionat corect nu rezolva automat problemele unei instalatii cu debite insuficiente, emitatoare subdimensionate sau reglaje necorespunzatoare.
Pentru o recomandare mai bine fundamentata privind puterea centralei pe peleti, pregateste cel putin urmatoarele informatii:
Daca exista un calcul de pierderi termice, un proiect al instalatiei sau alte date tehnice relevante ale cladirii, acestea trebuie utilizate cu prioritate fata de estimarile generale dupa suprafata.
Ideea ca „mai multi kW nu strica” nu este o regula buna pentru alegerea unei centrale pe peleti. O putere maxima mai mare poate parea o masura de siguranta, dar trebuie analizat si comportamentul centralei atunci cand necesarul termic este redus.
Nu adauga automat 20%, 30% sau 50% peste un calcul doar pentru siguranta. Daca exista incertitudini importante privind necesarul termic, este mai util sa imbunatatesti calculul decat sa compensezi necunoscutele prin supradimensionare.
Formulari precum „centrala de 20 kW pentru 200 m²” pot fi utile cel mult ca orientare comerciala preliminara. Ele nu reprezinta o dimensionare tehnica.
Pentru aceeasi suprafata, necesarul poate varia substantial in functie de izolatie, geometrie, suprafetele vitrate, etanseitate, volum si conditiile climatice.
Din acest motiv, intervalele fixe de putere prezentate initial pentru locuinte de 80, 150 sau 200 m² nu trebuie transformate in recomandari universale.
Atunci cand compari doua centrale pe peleti, nu te opri la valoarea maxima exprimata in kW. Verifica domeniul complet de modulare, puterea minima, eficienta declarata, cerintele privind instalatia si combustibilul, precum si modul de integrare cu pufferul si boilerul pentru apa calda, daca acestea exista.
Modelul cu cea mai mare putere nu este automat alegerea mai buna. Echipamentul potrivit este cel ale carui caracteristici sunt compatibile cu necesarul si instalatia cladirii.
Puterea unei centrale pe peleti nu trebuie stabilita prin simpla impartire a suprafetei casei la 10 si nici prin aplicarea universala a regulii de 100 W/m². Aceste metode pot oferi cel mult o estimare preliminara.
Pentru alegerea corecta trebuie determinat necesarul termic al cladirii tinand cont de anvelopa, ferestre, volum, ventilatie, temperatura interioara si conditiile climatice ale amplasamentului.
Dupa stabilirea necesarului, compara puterea utila maxima si minima a centralelor disponibile, domeniul de modulare si cerintele producatorului. Analizeaza separat pufferul, prepararea apei calde menajere si compatibilitatea cu instalatia de distributie.
O centrala pe peleti bine aleasa nu este cea cu cei mai multi kW, ci echipamentul care poate acoperi necesarul cladirii in perioadele reci si poate functiona corespunzator atunci cand cererea de caldura este mai mica.
Daca datele cladirii nu permit o estimare suficient de precisa, un calcul al necesarului termic realizat inainte de achizitie este mai valoros decat alegerea unei puteri mai mari „pentru siguranta”.
